Ziua Cucilor 27 februarie 2017

16603034_1234541746599534_7713100801047976568_n

Cea mai mare manifestare populara traditionala a localitatii, Ziua Cucilor coincide cu prima zi dupa Lasata Seculului, anul acesta avand loc pe 27 februarie.In ultimii ani a inregistrat o amploare din ce in ce mai mare, ajungand sa angreneze pe langa toata comunitatea locala si numerosi vizitatori din Bucuresti sau comunele invecinate.

16602174_1234547063265669_1495556397494928983_o

Ceremonial de fertilizare si purificare a spatiului si timpului in prima zi dupa Lasatul Secului de Paste prin practica magica a batutului ritual cu opinca, implinita de feciori si barbati tineri mascati, este numit Cucii. Este o datina de primavara cu valente purificatoare atestata numai in sudul tarii. Participantii acordau o importanta deosebita mascarii in cuci, in special confectionarii glugii, lucrata cu multa iscusinta. Imbracati in fuste, ca femeile, cu gluga pe cap, cu un bat in mana si cu un clopot mare in spate, Cucii alergau in prima dimineata dupa Lasatul Secului, uneori in ziua Lasatului de Sec, dupa copii, fete, femei, oameni pe care ii atingeau si adesea ii tranteau. Unii aveau haine femeiesti, altii masca de carton pe obraz, iar la brau sau peste piept purtau o curea pe care erau agatate clopote mai mari sau mai mici, “acioaie”, ce sunau in ritmul in care se miscau mascatii. Ici-colo, cate unul purta rochie de mireasa peste pantaloni, altii aveau masca de mort si haine colorate, cu mult mai mari decat ar fi fost nevoie. Cei mai ciudati purtau costume albe, iar pe pantaloni aveau desenate niste cruci rosii. Dar nu asta era ciudat la ei, ci cusmele uriase pe care le aveau pe cap, ca niste turle facute din lemnisoare, cartoane, pene, hartie colorata, bucati de blana. Spre mijlocul zilei, luau in mana cate o nuia de care legau o opinca si urmau alte alergaturi si alte lovituri la spatele curiosilor. Seara, cucii mergeau in grup, din casa in casa, pentru a face cate o hora in curte. Interesante sunt si credintele localnicilor despre cuci: „Cel ce se face cuc trebuie sa se faca de trei ori sau de noua ori in noua ani, caci altfel se crede ca murind se va face diavol”. „Daca omul sau oricine nu primesc o lovitura de la Cuci in aceasta zi, se zice ca acela nu va fi sanatos peste an”. Cucul, pasare-oracol atestata si la vechii greci, avea un rol purificator. Masca cucului alunga spiritele malefice cu sunetul clopotului, fertiliza fetele si nevestele tinere prin atingerea acestora cu opinca, gonea bolile prin arderea fulgilor din gluga. Masca reprezenta, in totalitatea ei, scurgerea timpului anual si sezonal. Asa se desfasura acest obicei cu un secol in urma. Fara prea mari schimbari el poate fi vazut si astazi in satul Branesti, jud. Ilfov, satul Independenta, jud. Calarasi si altele.

 

Comentariul Tau